en
Cora Reilly

Luca Vitiello (Born in Blood Mafia Chronicles Book 0)

Obavijesti me kada knjiga bude uvrštena
Da biste čitali ovu knjigu u Bookmate učitajte datoteku EPUB ili FB2. Kako mogu učitati knjigu?
Ova knjiga je trenutno nedostupna
355 tiskanih stranica
Jeste li već pročitali? Kakvo je vaše mišljenje?
👍👎

Citati

  • Cambrinje citiralaprije 2 godine
    Keeping my eyes on her face,
  • b4153725320je citiraoprije 2 godine
    you,” she whispered.
    Few things in her life had been her choice. It was only fitting that even her feelings for me weren’t. She was as trapped in her love for me as she was trapped in this marriage. “And you hate that you love me. I remember you saying it before.”
    Aria shook her head. “No. Not anymore. I know you aren’t a good man. I’ve always known it, and I don’t care. I know I should. I know I should lie awake at night hating myself for being okay with my husband being the boss of one of the most brutal and deadliest crime organizations in the States. But I don’t. What does that make me?” Aria shifted her head in my hold, glancing down at her hands in her lap with a small frown. “And I killed a man and I don’t feel sorry. Not one bit. I would do it again.” She met my gaze and her eyes were full of love. No hate, no regret, nothing but love. “What does that make me, Luca? I’m a killer like you.”
    “You did what you had to. He deserved to die.” I wished I could have killed him, not just because I wanted each and every single Bratva fucker to suffer as much as possible but also because I didn’t want Aria to be burdened with death.
    “There’s not one of us who doesn’t deserve death. We probably deserve it more than most,” Aria whispered.
    “You are good, Aria. You are innocent. I forced you into this.” How could she compare herself to me? She didn’t know what I’d done, what I enjoyed doing. She had killed to protect someone she loved. I killed for many reasons, few of them noble or altruistic.
    “You didn’t, Luca. I was born into this world. I chose to stay in this world. Being born into our world means being born with blood on your hands. With every breath we take, sin is engraved deeper into our skin.”
    “You don’t have a choice. There’s no way to escape our world. You didn’t have a choice in marrying me either. If you’d let that bullet kill me, you would have at least escaped our marriage.”
    She wouldn’t have been free because freedom didn’t exist in our world, but Matteo wouldn’t have forced her to marry again.
    “There are few good things in our world, Luca, and if you find one, you cling to it with all your might. You are one of those good things in my life.”
    My chest swelled with love. “I’m not good.”
    “You’re not a good man, no. But you are good for me. I feel safe in your arms. I don’t know why, I don’t even know why I love you, but I do, and that won’t change.”
    I had to close my eyes against the fierce emotion in her expression. “Love is a risk in our world, and a weakness a Capo can’t afford.” I’d believed in those words all my life. I should still believe in them if I wanted to be an invincible Capo.
    “I know,” Aria whispered miserably.
    I looked at her. Didn’t she know? Couldn’t she see? “But I don’t care, because loving you is the only pure thing in my life.”
    Aria’s eyes filled with tears and incredulity. “You love me?”
    “Yes, even if I shouldn’t. If my enemies knew how much you meant to me, they’d do anything to get their hands on you, to hurt me th

    tu", șopti ea.
    Puține lucruri din viața ei au fost alegerea ei. Era la fel de prinsă în dragostea ei pentru mine ca și în această căsătorie. "Și urăști că mă iubești. Îmi amintesc că ai spus-o înainte.”
    Aria clătină din cap. "Nu. Nu mai. Știu că nu ești un om bun. Întotdeauna am știut și nu - mi pasă. Știu că ar trebui. Știu că ar trebui să stau treaz noaptea urându-mă pentru că sunt în regulă cu soțul meu fiind șeful uneia dintre cele mai brutale și mortale organizații criminale din State. Ce înseamnă asta pentru mine?"Aria și-a mutat capul în mâna mea, uitându-se în jos la mâinile ei în poală cu o mică încruntare. "Și am ucis un om și nu-mi pare rău. Nici un pic. Aș face-o din nou."Mi-a întâlnit privirea și ochii ei erau plini de dragoste. Fără ură, fără regret, nimic altceva decât dragoste. "Ce mă face asta, Luca? Sunt un criminal ca tine.”
    "Ai făcut ceea ce trebuia. Merita să moară."Mi-am dorit să-l fi putut ucide, nu doar pentru că voiam ca fiecare nenorocit Bratva să sufere cât mai mult posibil, ci și pentru că nu voiam ca Aria să fie împovărată de moarte.
    "Nu există unul dintre noi care să nu merite moartea. Probabil că merităm mai mult decât majoritatea", șopti Aria.
    "Ești bună, Aria. Ești nevinovat. Te-am forțat să faci asta."Cum s-ar putea compara cu mine? Nu știa ce am făcut, ce mi-a plăcut să fac. A ucis pentru a proteja pe cineva iubit. Am ucis din multe motive, puține dintre ele nobile sau altruiste.
    "Nu ai făcut-o, Luca. M-am născut în această lume. Am ales să rămân în această lume. A te naște în lumea noastră înseamnă a te naște cu sânge pe mâini. Cu fiecare respirație pe care o luăm, păcatul este gravat mai adânc în pielea noastră.”
    "Nu ai de ales. Nu există nici o cale de a scăpa de lumea noastră. Nici tu nu ai avut de ales să te căsătorești cu mine. Dacă ai fi lăsat glonțul ăla să mă omoare, ai fi scăpat măcar de căsnicia noastră.”
    Nu ar fi fost liberă pentru că libertatea nu exista în lumea noastră, dar Matteo nu ar fi forțat-o să se căsătorească din nou.
    "Există puține lucruri bune în lumea noastră, Luca, și dacă găsești unul, te agăți de el cu toată puterea. Ești unul dintre acele lucruri bune din viața mea.”
    Pieptul meu s-a umflat de dragoste. "Nu sunt bun.”
    "Nu ești un om bun, nu. Dar ești bun pentru mine. Mă simt în siguranță în brațele tale. Nu știu de ce, nici măcar nu știu de ce te iubesc, dar știu, și asta nu se va schimba.”
    A trebuit să închid ochii împotriva emoției acerbe din expresia ei. "Dragostea este un risc în lumea noastră și o slăbiciune pe care un Capo nu și-o poate permite."Am crezut în aceste cuvinte toată viața mea. Ar trebui să mai cred în ei dacă aș vrea să fiu un Capo invincibil.
    "Știu", șopti Aria mizerabil.
    M-am uitat la ea. Nu știa? Nu putea să vadă? "Dar nu-mi pasă, pentru că a te iubi este singurul lucru pur din viața mea.”
    Ochii ariei s-au umplut de lacrimi și neîncredere. "Mă iubești?”
    "Da, chiar dacă nu ar trebui. dacă dușmanii mei ar ști cât de mult ai însemnat pentru mine, ar face orice să pună mâna pe tine, să mă rănească

  • b4153725320je citiraoprije 2 godine
    married.”
    How could she think I didn’t care about her? I’d never treated anyone like I treated her, never felt this strong protectiveness toward another person. “What makes you think I have to pretend?”
    Aria’s expression flickered with hope as her eyes searched mine, and the look in them tightened my chest. Fuck, she shouldn’t be looking at me like that.
    “Tell me what to do.”
    Her fingers stroked my shoulder blade gently. “Can you hold me close for a while? But don’t move.” Again the acute embarrassment mingled with a hint of begging as if she still wasn’t sure I would ignore her request. I wasn’t going to be that kind of monster with her, not today, not ever.
    “I won’t.” I kissed her lips then lowered myself completely. The movement caused her walls to cling tightly to my cock and, for a second, I was sure I’d go insane from the force of the sensations. Instead I focused on Aria and carefully wrapped her in my arms, holding her tightly. I kissed her again, slowly, gently, so unlike any kiss I’d ever had before. Aria’s closeness, the feel of her body softening under my gentleness, the tender trust in her expression…it filled my chest with a strange sense of peace and warmth. I trailed my palm down her side and hip then back up. Shifting, I brought my hand between us to tease her breasts, hoping it would relax her. She was beautifully responsive as usual, and I felt her body’s gradual softening, growing used to the intrusion. Despite my need to move, to feel Aria’s walls sliding around me, I stayed still. Aria arched when I flicked her nipple and she pulled away from my lips. Her breathing was ragged and her lips were swollen from our kiss. She was so fucking sexy.
    Aria smiled softly. “Can you still…?”
    I almost laughed but stifled the reaction. Instead, I carefully moved my hips, allowing Aria to feel my boner shift inside of her. Surprise crossed her face.
    “I told you I’m not a good man. Even though I know you’re hurting, I still have a boner because I’m inside you,” I told her because it was the truth. If I were a good man, I wouldn’t have pushed her, would have given her all the time she needed, but I was a goddamn bastard, even when I tried not to be one with her.
    Aria stroked my back. “Because you want me,” she whispered. There was a hint of uncertainty in her voice. How could she have any doubt about it?
    “I’ve never wanted anything more in my life.” Again the truth. A truth that I shouldn’t have voiced aloud because it gave Aria power, because it showed her how much I burnt up for her closeness, and not just the sex. Fuck, not just the sex.
    “Can we go slow?” Aria asked, a small, apologetic smile tugging at her lips. As if she had reason to apologize for that.
    “Of course, principessa,” I said firmly. I regarded her expression closely as I began to move, making sure to keep my motion as controlled and gentle as possible. My muscles quivered from the effort it took. It was something alien to me, something I’d never done before.
    Aria released a sm

    căsătorit.”
    Cum a putut să creadă că nu-mi pasă de ea? Nu am tratat niciodată pe nimeni așa cum am tratat-o pe ea, nu am simțit niciodată această protecție puternică față de o altă persoană. "Ce te face să crezi că trebuie să mă prefac?”
    Expresia ariei pâlpâia de speranță în timp ce ochii ei îi căutau pe ai mei, iar privirea din ei îmi strângea pieptul. La naiba, n-ar trebui să se uite așa la mine.
    "Spune-mi ce să fac.”
    Degetele ei mi-au mângâiat ușor omoplatul. "Poți să mă ții aproape o vreme? Dar nu te mișca."Din nou, jena acută s-a amestecat cu un indiciu de cerșetorie de parcă încă nu era sigură că îi voi ignora cererea. Nu aveam de gând să fiu genul ăla de monstru cu ea, nici astăzi, nici vreodată.
    "Nu o voi face." I-am sărutat buzele apoi m-am coborât complet. Mișcarea a făcut ca pereții ei să se agațe strâns de penisul meu și, pentru o secundă, am fost sigur că voi înnebuni din cauza forței senzațiilor. În schimb, m-am concentrat pe Aria și am înfășurat-o cu grijă în brațe, ținând-o strâns. Am sărutat-o din nou, încet, ușor, deci spre deosebire de orice sărut pe care l-am avut vreodată. Apropierea lui Aria, senzația corpului ei se înmoaie sub blândețea mea, încrederea tandră în ea expression...it mi-a umplut pieptul cu un sentiment ciudat de pace și căldură. Mi-am tras palma pe partea ei și șoldul, apoi m-am întors. Schimbându-mă, mi-am adus mâna între noi pentru a-i tachina sânii, sperând că o va relaxa. Era frumos receptivă ca de obicei și am simțit că corpul ei se înmoaie treptat, obișnuindu-se cu intruziunea. În ciuda nevoii mele de a mă mișca, de a simți pereții ariei alunecând în jurul meu, am rămas nemișcat. Aria s-a arcuit când I-am aruncat mamelonul și ea s-a îndepărtat de buzele mele. Respirația ei era zdrențuită și buzele îi erau umflate de la sărutul nostru. Era al naibii de sexy.
    Aria zâmbi încet. "Mai poți...?”
    Aproape că am râs, dar am înăbușit reacția. În schimb, mi-am mișcat cu grijă șoldurile, permițându-i ariei să simtă că erecția mea se schimbă în interiorul ei. Surpriza i-a trecut pe față.
    "Ți-am spus că nu sunt un om bun. Chiar dacă știu că suferi, încă mai am o erecție pentru că sunt în tine", I-am spus pentru că era adevărul. Dacă aș fi fost un om bun, nu aș fi împins-o, i-aș fi dat tot timpul necesar, dar am fost un nenorocit nenorocit, chiar și atunci când am încercat să nu fiu una cu ea.
    Aria m-a mângâiat pe spate. "Pentru că mă vrei", șopti ea. În vocea ei era un indiciu de incertitudine. Cum ar putea avea vreo îndoială în legătură cu asta?
    "Nu mi-am dorit niciodată mai mult în viața mea."Din nou adevărul. Un adevăr pe care nu ar fi trebuit să-l exprim cu voce tare pentru că i-a dat putere ariei, pentru că i-a arătat cât de mult am ars pentru apropierea ei și nu doar pentru sex. La naiba, nu doar sexul.
    "Putem merge încet?"Întrebă Aria, un zâmbet mic, apologetic, trăgându-i de buze. De parcă ar avea motive să-și ceară scuze pentru asta.
    "Desigur, Principesa", am spus ferm. Am privit expresia ei îndeaproape când am început să mă mișc, asigurându-mă că îmi păstrez mișcarea cât mai controlată și mai blândă posibil. Mușchii mi-au tremurat de efortul necesar. Era ceva străin pentru mine, ceva ce nu mai făcusem niciodată.
    Aria a lansat un sm

Na policama za knjige

  • peacek980
    Heyy
    • 8
fb2epub
Povucite i ispustite datoteke (ne više od 5 odjednom)